“Made in Romania”, maneaua din vestiarul campionilor Italiei, Inter Milano, e un test grozav pentru industria muzicală din România. Cum se împart bănuții?

Cu peste 27 milioane de streams pe Spotify la sfârșit de aprilie 2024 (încasări posibile de aproximativ $100 mii) si 50 milioane vizualizări pe YouTube (= posibil $35 mii), apoi TikTok (de unde a pornit actuala nebunie) și restul platformelor, sume importante au intrat de-a lungul anilor și ar trebui să mai ajungă curând în conturile de artist ale lui Ionuț Cercel.

Să vedem cine face bani din succesul manelei.

---

În lege, drepturile muzicale se împart în două categorii: cele de autor, legate de compoziție și versuri (administrate de exemplu de UCMR-ADA); și cele ale variantei înregistrate.

Ultimele sunt legate de veniturile generate de versiunea înregistrată, în cazul acesta maneaua lui Cercel versus versiunile precedente cu Simplu și Loredana.

---

Pentru compoziție – ramura din dreapta a pozei de mai sus – Ionuț Cercel nu ia nimic. Smiley (Andrei Maria), Marius Moga, Dan Teodorescu și Connect-R au compus muzica, Loredana versurile. Partea aia a plăcintei se împarte la cinci, dacă datele de pe Spotify (vezi foto mai jos) sunt exacte.

O problemă – des întâlnită în toată industria – e că label-ul lui Ionuț nu a declarat compozitorii la publicarea piesei pe platforme, după cum se vede in poza de mai jos. Păcat, pentru că Ionuț practic a adaugat câteva părți piesei care l-ar fi pus, posibil (după negocieri cu autorii originali pentru noua variantă), pe lista compozitorilor piesei pentru versiunea lui (acele “dumla dumla” si “iala iala” care au facut piesa iubita in Turcia, si de acolo la Inter Milano).

În detaliile unei piese de Grammy puteți vedea deseori o armată de compozitori, creditați uneori tocmai pentru bucățele de 3-5 secunde incluse în înregistrare.

Prin urmare, Spotify nu știe cui să trimită banii pentru compoziție. Companii ca și Spotify stau de multe ori pe un munte de bani din această cauză.

Problema cu lipsa datelor legate de compoziție în materialul publicat (așa zisa meta-data) nu e nouă, e globală și cu mari dureri de cap. Celelalte drepturi ajung relativ rapid și ușor prin distribuitor (de ex. CD Baby) sau label la interpretul înregistrării, în cazul nostru la Cercel.

---

Pentru înregistrarea manelei care a avut succes, Cercel și producătorii iau tot ce ține de “recording rights” – vezi aici la Capitolul III (Art.104) ce spune legea.

Celelalte versiuni înregistrate au făcut bani puțini sau aproape deloc. Varianta publicată de Smiley/Moga (cu Simplu ca artist si Mr. Originality ca track) a făcut 1,6 milioane streams pe Spotify, cea a Loredanei (care a luat muzica de pe Mr. Originality si a pus versuri noi plus orchestrație nouă) a făcut si mai puțină brânză, la 27 de mii.

Cam asta ar fi teoria.

În mod practic, ce s-a întâmplat cu banii încasați pentru versiunea lui de la alde Spotify, Apple Music, YouTube, TikTok doar Cercel știe.

Iar pentru banii (serioși) datorați compozitorilor piesei trebuie întrebați Smiley, Moga și Loredana dacă au primit ceva.

---

E la modă pentru vedetele pop de la noi să încerce constant marea cu degetul, colaborând cu maneliști și folcloriști.

În cazul “Made in Romania” direcția a fost inversă, o manea scoțând la lumină o compoziție pop/dance peste care se pusese praful.

Momente din acestea de atenție pentru un cântec cu succes regional durează puțin dar sunt ideale pentru investitori: exemple există in industria muzicala americană – se cumpără drepturile si apoi se bate la ușa unora ca Shakira si Justin Bieber pentru remixuri cu potențial de dinamită.

Gheboasă feat. Shakira, anyone?