Povestea trupei  “Gasca de acasa” – participanta in 2016 la semifinala Eurovision ce se tine la ea acasa, in Baia Mare – nu e de ieri, de azi. Am auzit-o de la ei, pe bucatele.

Si zau ca ar merita spusa pe de-a’ntregul.

E povestea unor oameni care au fost si au vazut lumea larga, dar s-au intors acasa si te asteapta acolo oricand cu bratele deschise. E povestea unor oameni care nu traiesc luxos din muzica, dar traiesc pina la os pentru muzica.

Nasul trupei e Paul Nanca. Povesteste Cipri Mateian:

Dupa 2000, BNG se schimba in Gasca de Acasa ( la propunerea lui Paul Nanca, care a “nășit” acest nume sa stea in spatele Paulei Seling si Narcisei Suciu in concerte ).

De exemplu, stiati ca acum zece ani trupa a mai fost in finala nationala Eurovision?

Acum zece ani la voce era Marcel ‘Mache’ Mirza, cel care in anii ’90 inregistra cu Calin Ionce, Pefi et comp albumul unei generatii. Ascultati albumul si veti regasi (ca si in “Tu esti povestea”) un “trademark” componistic Calin Ionce, balans intre sofisticari armonioase si lirism exprimat tandru dar clocotind in adancuri.

Acum douazeci de ani, actuala sectie ritmica – Pefi Pop si Puiu Solobot – presta intr-o “formatie vocal-instrumentala” cu un nume care suna a Queen in piata de casete de la Focsani, tot pe platourile Televiziunii Romane:

Eurovisionul vine si trece, dar cand ajungeti la Baia Mare, considerati membrii Gastii de acasa ca pe prietenii vostri. E o promisiune care o pot face linistit in numele lor. La urma urmei, am mancat impreuna macris pe malul Sasarului.